vineri, 28 august 2015

REGELE FERDINAND AL ROMÂNIEI – 150 de ani de la naștere


Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 24 august 1865, Sigmaringen - d. 20 iulie 1927Sinaia), numit şi Ferdinand I Întregitorul, rege al României, membru şi preşedinte de onoare al Academiei Române din 16 martie 1890. În timpul domniei sale (1914 – 1927) s-a înfăptuit Marea Unire din 1918, s-au pus bazele consolidării statului naţional unitar român şi s-au adoptat măsuri fundamentale pentru dezvoltarea ţării noastre: votul universal, reforma agrară, Constituţia din 1923.
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ferdinand_I_de_Hohenzollern-Sigmaringen )

Am folosit  cartea poștală ilustrată editată de AFB, prin grija domnului dr. Ioan Daniliuc, timbrul cu valoarea nominală de 1 leu din  emisiunea filatelică  „IN MEMORIAM, Eroii Neamului” apărută la  25.07.2014 și ștamila omagială ”Regele Ferdinand I al României – 150 ani de la naștere”- 24.08.2015, București OP 37.

marți, 25 august 2015

PĂSĂRI DE BALTĂ


Romfilatelia a pus în circulație, vinery 21 august 2015, emisiunea filatelică  ”Păsări de baltă”, alcătuită din 4 timbre şi o coliţă dantelată. Emisiunea de timbre este completată de un întreg postal, plicul prima zi şi un set de 4 cărţi poştale maxime, iar ca forme de machetare au fost folosite coală de 32 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 viniete şi blocul special de 4 timbre + coliţa dantelată (în album filatelic).
Cu mărcile postale ale acestei emisiuni și cartile poștale editate de Allex Collection, tipărite la Lucky Superstar, folosind stampila prima zi a emisiunii, București 21.08.2015, am realizat câteva ilustrate maxime. Alte variante leam postat aici.




Chira de balta (Sterna hirundo)
 Este o specie prezentă pe cea mai mare parte a continentului european. Specie caracteristică zonelor umede costiere, precum si lacurilor interioare cu apă dulce. Lungime: 31-37 cm. greutate: 110-145 grame, anvergura aripilor: 75-80 cm. Penajul este gri, iar ciocul roșu aprins, curat, cu vârful negru. Partea superioară a capului este neagră. Strigatul este unul sonor, strident, dar extrem de plăcut. Alimentație: zoofaga/viețuitoare acvatice: peștișori (5-15 cm lungime), insecte, moluște, raci mici.


Pescărusul cu picioare galbene (Larus michahellis).
Specie sedentară, prezentă la noi în ţară pe toată perioada anului, ce s-a adaptat chiar şi la condiţiile urbane   Lungimea pescăruşului cu picioare galbene este de 55-65 cm, anvergura aripilor de 1,3-1,5 m iar greutatea de 750-1200 g. Ciocul este de culoare galbenă, având o pată roşie aproape de vârf pe mandibula inferioară. La exemplarele imature aripile un colorit de alb şi brun, partea ventrală a corpului albă, ciocul brun deschis. Se hrăneşte cu peşti, crustacee, scoici, dar şi cu resturi menajere (în centrele urbane).



Ciocintors (Recurvirostra avosetta) este o specie rară, intâlnită in Delta Dunării pe țărmul mării si in zona lacurilor litorale. Este o specie migratoare care ajunge in România in martie si pleaca in octombrie. In iernile calde, grupuri mici încearcă sa rămână în Deltă. Cu ani in urmă, aceste păsări au fost observate și în Banat , Transilvania și în bălțile din sud.,numărul lor scăzând  mult în ultima vreme.
Are un cioc fin si subțire, curbat în sus, de culoare neagră. Picioarele sunt lungi, iar corpul atinge 46 cm. Anvergura aripilor este de 70-77 cm. Se hrănește cu insecte si crustacee. Pasărea cu cioc intors este protejată prin lege, nu se vânează.Păsările de pradă diurne dar si vulpea, șacalul sau mistrețul sunt dușmanii principali ai acestei specii.



Călifarul roșu (Tadorna ferruginea)
 Este o specie rarăa, pe cale de dispatiție. Este caracteristică zonelor de stepă, Delta Dunării. Penajul este de un portocaliu intens, In zbor, pe aripi se observa nuante de alb si verde. Pentru raritatea sa, specia a fost declarată monument al naturii.Sunt păsări de talie mare, corpul ajungând la 70 cm, având o anvergură a aripilor de aproape 130 cm. Masculul este puțin mai mare decât femela și se distinge printr-un inel de culoare închisă în jurul gâtului. Cuibareste in zona lagunara.  Călifarul roșu  nu este dependent de apă. Clocește in câmp sau pe maluri abrupte și preferă scorburile sau vizuinile. Se hrănește in câmp atât cu vegetație cât și cu insecte. Când napârlește se retrage in zona marilor lacuri. Dusmanii naturali ai călifarului roșu sunt vulpea si șacalul.






Lebăda de vară (Cygnus olor)
 Este o pasăre albă cu ciocul portocaliu-roșcat, cu o umflătură cornoasă la bază și gâtul în formă de S (Cygnus olor. În România vine în sezonul cald și cuibărește mai ales în Delta Dunării. Lebăda de vară este o pasăre migratoare sau sedentară, cu o talie foarte mare (lungime 125–160 cm, masa 6,6–15,0 kg) Se recunoaște după culoarea albă, gâtul unduit în S când lebăda înoată, ciocul roșu-portocaliu cu un cucui negru pe frunte (la baza ciocului), picioarele negre și obiceiul de a-și arcui aripile deasupra spinării (mai ales masculul). Se hrănește cu plante, rădăcini, semințe de ierburi, viermi, insecte, moluște, uneori și pești mici. În România este prezentă în sezonul cald în Delta Dunăriicomplexul lagunar Razim-Sinoie și unele bălți mari din ținuturile joase; iarna migrează spre sudul Mării CaspiceDelta Nilului și estul Mării Negre ori în preajma bălților neînghețate din interiorul României, unde iernează și unele populații nordice.


Surse de documentare