sâmbătă, 16 august 2014

2014 - ANUL BRÂNCOVEANU

Constantin Brâncoveanu (învechit Costandin Brâncovanu, n. 15/26 august 1654 - d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta din proprietăți imobile și din sume de bani depuse în bănci din străinătate. În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele. S-au construit biserici si mănăstiri (ex: Brâncoveni, Surpatele, Viforîta, Biserica Sf. Gheorghe din București, biserica din Făgăraș, mănastirea Hurezi, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Palatul Mogoșoaia din București, în Buzău şi altele).
În politica externă Brâncoveanu a acționat cumpătat, evitând să se poziționeze decisiv în tabăra imperială, care într-un avânt semnificativ recuperase Ungaria și Transilvania de la otomani. Și-a cumpărat bunăvoința turcilor, plătind regulat dările și vărsând sume uriașe sultanului și funcționarilor de la Constantinopol, ceea ce i-a adus supranumele de „altın bey” (română prințul aurului). Ținând agenți și spioni în toată Europa, domnul muntean era informat asupra știrilor de pe întregul continent și informa simultan taberele rivale asupra mișcărilor celuilalt. În ce privește Moldova, domnul muntean a intervenit în mod repetat în chestiunea domniei, în timp ce în Transilvania a exercitat o importantă influență culturală, prin răspândirea de tipărituri și ctitorirea de așezăminte religioase.
Deși reușise să fie confirmat pe viață în domnie (1699) și reconfirmat de noul sultan în 1703, domnul a lucrat în permanență să-și asigure în străinătate un refugiu de turci, fiind conștient de precaritatea situației sale. În cele din urmă, a fost luat prin surprindere, fiind mazilit în aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toată averea sa. Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin,Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu; la acest deznodământ au contribuit și intrigile familiei Cantacuzino. Pentru felul cum au murit, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni în 1992. Prăznuirea lui se face pe data de 16 august.


Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a declarat anul 2014, cand se implinesc 3 secole de la martiriul Sfantului Constantin Brancoveanu, al celor patru fii ai sai – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei - şi al sfetnicului sau Ianache Vacarescu, drept Anul comemorativ al Sfintilor Martiri Brancoveni.

Romfilatelia se alatura acestei acţiuni comemorative prin proiectul filatelic 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brancoveni, cele 3 marci poştale ale emisiunii aducând un omagiu sacrificiului suprem al Sfinţilor Brancoveni, celebrand astfel credinţa lor neabatuta şi modul in care au infruntat moartea ramanand creştini pana la capat. 


Surse de informare   http://ro.orthodoxwiki.org/,  http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncoveanu  http:// www.romfilatelia.ro

Cu mărcile seriei am realizat câteva ilustrate maxime, pe care le prezint mai jos


Constantin Brâncoveanu, (1654 – 1714). Domn al Țării Românești în perioada 1988 – 1714. Ilustrata este o reproducere AFB, după o litografie din sec. al XIX-lea, ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014

Sfinții Martiri Brâncoveni, Ilustrata este o reproducere realizată de Allex Collection, după o icoană aflată la Mănăstirea Hurezi, ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014. M-am gândit mult până  să fac această ilustrată maximă, având în vedere concordanța de loc, dar în urma informațiilor primite  din surse credibile, icoana a fost expusă, cu prilejul unor manifestări religioase și în unele biserici din București.






Biserica Sfântul Gheorghe Nou este ultima ctitorie a Sfântului voievod Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și singura sa ctitorie care s-a păstrat până astăzi în București. Această biserică are patru hramuri: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie), Sfinții Martiri Brâncoveni, împreună cu sfetnicul Ianache (16 august) și Sfânta Cuvioasă Parascheva (14 octombrie). Ilustrata este o reproducere după o litografie din anul 1937 editată de AFB (Fullcollor), ștampila prima zi a emisiunii, București 16.08.2014.


În urmă cu câțiva ani, am mai realizat si alte ilustrate maxime cu acest subiect.


Constantin Brâncoveanu, marca de 2L (20.06.1988),Ilustrata Editura Didactică și Pedagogică, ștampila poștală de zi ,  București 28.10.1988.














Constantin Brâncoveanu  marca de 2L (31.08.,1993), Ilustrata editată de Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, ștampila ocazională, București 15.08.1989.