În ziua de 20.03.2015,
a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”Colecţii
de marcă ”, formată din 4 timbre cu valorile nominale de 3,00 lei, 4,50 lei, 910 lei și 14,50 lei.
Mărcile poștale
reproduc piese descoperite în anii 1950 și 1954, aparținând tezaurului de la
Dinogeția, precum: crucea relicvar de la Dinogeția, inele de aur și argint, monede de
aur și verigi de aur
Cetatea
Dinogetia a reprezentat ani
de-a rândul un punct de reper în zonă. Dinogeţia, cetate romană şi bizantină,
este o aşezare antică fortificată cu zid de apărare, situată pe un promontoriu
stâncos din malul dobrogean al Dunării, în zona cotului dintre gurile Siretului
şi Prutului. Monumentul se află la circa 4 km de satul Garvăn, comuna Jijila,
judeţul Tulcea, iar prima menţionare o găsim la geograful antic Ptolemeu, care
o numea Dinodheteia. Numele ei este autohton (getic) şi a fost păstrat şi
transmis de romani şi bizantini. Cetatea avea o poziţie strategică de excepţie
pentru locuitorii din zonă, cu mari posibilităţi pentru procurarea hranei
oamenilor şi a animalelor, precum şi a unor materii prime necesare nevoilor
casnice şi ale comunităţii, pentru construcţii şi schimburi comerciale. De
aceea, ea a fost locuită şi apărată din preistorie, încă din epoca pietrei şi
până în cea a fierului şi, mai târziu, în epocile romană şi bizantină.
În urma cercetarilor sistematice efectuate
in anul 1939 si apoi, înte anii 1950-1954,
s-a descoperit un tezaur ce cuprindea sapte monede de aur si patru de argint,
toate bizantine din a doua jumatate a secolului XI, doi cercei fastuosi din
argint aurit si cateva inele, dintre care trei, fiecare cu chaton, atrag
atentia in mod special. Pentru cine nu stie, chaton, transcris astfel din limba
franceza de unde si vine, semnifica partea centrala si mai pronuntata a unui
inel, unde poate fi montata una sau mai multe pietre pretioase ori imitatii.
Doua inele erau din argint aurit si erau aproape gemene, fiecare având drept chaton câte o emisfera, imitând evident o cupolă de biserică, fapt neenuntat in descrierea de atunci. Cel de al treilea, considerat de către descoperitori incă de la inceput drept cel mai valoros din toate punctele de vedere, era din aur si cântarea aproape 15 grame. Pe veriga inelului, era fixata miniatura unei construcții acoperite de o cupolă emisferică. Întreg chatonul era lucrat in filigran și îimpodobit cu pietre prețioase din care se mai păstrau câteva.
Doua inele erau din argint aurit si erau aproape gemene, fiecare având drept chaton câte o emisfera, imitând evident o cupolă de biserică, fapt neenuntat in descrierea de atunci. Cel de al treilea, considerat de către descoperitori incă de la inceput drept cel mai valoros din toate punctele de vedere, era din aur si cântarea aproape 15 grame. Pe veriga inelului, era fixata miniatura unei construcții acoperite de o cupolă emisferică. Întreg chatonul era lucrat in filigran și îimpodobit cu pietre prețioase din care se mai păstrau câteva.
Ca forme de
machetare au fost folosite coala de 20 timbre, minicoala de 4 timbre + 4
viniete și blocul de 4 timbre + 2 viniete. Emisiunea este completată de un set
de două plicuri prima zi.
Dinre
toate acestea va prezint mai jos blocul de 4 timbre + 2 viniete, și o lustrată
maximă, realizată cu marca de 14,50 lei si ștampila prima zi a emisiunii. Aplicală
la Oficiul Poțtal ,7 Bucurețti 20.03.2015.
Blocul
de 4 timbre + 2 viniete
Engolpionul sau crucea relicvar, descoperit cu ocazia cercetarilor arheologice din 1950, este o cruce
lucrată din aur, în centru cu silueta lui Iisus răstignit, si restul suprafeței
impodobită cu volute filigranate si pietre ornamentale sau sticle. Construită
ca o casetă, crucea pastra in interiorul sau o relicvă și era suspendată pana
la nivelul pieptului prin intermediul unui lanț lung, lucrat tot din aur.
