sâmbătă, 21 martie 2015

Colecţii de marcă



În ziua de 20.03.2015, a fost lansată emisiunea de mărci poștale ”Colecţii de marcă ”, formată din 4 timbre cu valorile nominale de 3,00 lei, 4,50 lei, 910 lei și 14,50 lei. Mărcile poștale reproduc piese descoperite în anii 1950 și 1954, aparținând tezaurului de la Dinogeția, precum: crucea relicvar de la Dinogeția, inele de aur și argint, monede de aur și verigi de aur
Cetatea Dinogetia  a reprezentat ani de-a rândul un punct de reper în zonă. Dinogeţia, cetate romană şi bizantină, este o aşezare antică fortificată cu zid de apărare, situată pe un promontoriu stâncos din malul dobrogean al Dunării, în zona cotului dintre gurile Siretului şi Prutului. Monumentul se află la circa 4 km de satul Garvăn, comuna Jijila, judeţul Tulcea, iar prima menţionare o găsim la geograful antic Ptolemeu, care o numea Dinodheteia. Numele ei este autohton (getic) şi a fost păstrat şi transmis de romani şi bizantini. Cetatea avea o poziţie strategică de excepţie pentru locuitorii din zonă, cu mari posibilităţi pentru procurarea hranei oamenilor şi a animalelor, precum şi a unor materii prime necesare nevoilor casnice şi ale comunităţii, pentru construcţii şi schimburi comerciale. De aceea, ea a fost locuită şi apărată din preistorie, încă din epoca pietrei şi până în cea a fierului şi, mai târziu, în epocile romană şi bizantină.
În urma cercetarilor sistematice efectuate  in anul 1939 si apoi, înte anii 1950-1954, s-a descoperit un tezaur ce cuprindea sapte monede de aur si patru de argint, toate bizantine din a doua jumatate a secolului XI, doi cercei fastuosi din argint aurit si cateva inele, dintre care trei, fiecare cu chaton, atrag atentia in mod special. Pentru cine nu stie, chaton, transcris astfel din limba franceza de unde si vine, semnifica partea centrala si mai pronuntata a unui inel, unde poate fi montata una sau mai multe pietre pretioase ori imitatii. 
Doua inele erau din argint aurit si erau aproape gemene, fiecare având drept chaton câte o emisfera, imitând evident o cupolă de biserică, fapt neenuntat in descrierea de atunci. Cel de al treilea, considerat de către descoperitori incă de la inceput drept cel mai valoros din toate punctele de vedere, era din aur si cântarea aproape 15 grame. Pe veriga inelului, era fixata miniatura unei construcții acoperite de o cupolă emisferică. Întreg chatonul era lucrat in filigran și îimpodobit cu pietre prețioase din care se mai păstrau câteva. 
Ca forme de machetare au fost folosite coala de 20 timbre, minicoala de 4 timbre + 4 viniete și blocul de 4 timbre + 2 viniete. Emisiunea este completată de un set de două plicuri prima zi.
Dinre toate acestea va prezint mai jos blocul de 4 timbre + 2 viniete, și o lustrată maximă, realizată cu marca de 14,50 lei si ștampila prima zi a emisiunii. Aplicală la Oficiul Poțtal ,7 Bucurețti 20.03.2015.




Blocul de 4 timbre + 2 viniete







Engolpionul sau crucea relicvar, descoperit cu ocazia cercetarilor arheologice din 1950, este o cruce lucrată din aur, în centru cu silueta lui Iisus răstignit, si restul suprafeței impodobită cu volute filigranate si pietre ornamentale sau sticle. Construită ca o casetă, crucea pastra in interiorul sau o relicvă și era suspendată pana la nivelul pieptului prin intermediul unui lanț lung, lucrat tot din aur.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu